Nevertebrate

Unio crassus – scoica mică de râu

Odontopodisma rubripes – cosaș de munte cu picioare roșii

Specia Odontopodisma rubripes nu a fost identificată în sit în anul 2015, fapt pus pe seama faptului că specia preferă habitatele cu tufărișuri, care pe suprafața sitului sunt relativ slab reprezentate, majoritatea fiind degradate prin suprapășunat.

Unio crassus – scoica mica de râu

Populaţia de Unio crassus în cadrul sitului este reprezentativă în sectorul din aval, deoarece amonte apa are scurgere relativ rapidă, iar substratul este bolovănos. Specia a fost identificată doar în sectorul vestic al sitului, în sectoarele cu scurgere lină. Se recomandă continuarea cercetărilor în zona lacurilor de acumulare, deși specia nu preferă apele stătătoare.

Pești

Cottus gobio – zglăvoacă

Gobio uranoscopus – porcuşor de vad

Barbus meridionalis – mreana vânătă/moioaga

Cottus gobio – zglăvoaca este prezentă doar în sectorul superior al Crișului Repede, pe raza localității Vadu Crișului, fiind identificată abia în anul 2017 (Andrei Togor, date nepublicate), ulterior cercetărilor de teren aferente realizării planului de management al arealului protejate.

Gobio uranoscopus. Este o specie rezidentă, denumită corect Romanogobio uranoscopus, cu prezență marginală în sit, având în vedere că habitatul specific al acesteia este întâlnit numai în sectorul superior al râurilor din sit. Specia este relativ abundentă în sectorul superior, până pe raza localității Tinăud. Mai în aval, nu a fost identificată.

Barbus meridionalis. Este o specie rezidentă, larg răspândită în sit, fiind întâlnită pe întreg cursul Crișului Repede, exceptând sistemele acvatice stagnofile. Specia este defapt Barbus carpathicus (regăsită în întreg bazinul Tisei).

Amfibieni și reptile

Triturus cristatus – triton cu creastă
Bombina variegata – izvoraş cu burtă galbenă
Emys orbicularis orbicularis – țestoasa de apă europeană
Lissotriton vulgaris ampelensis – triton comun transilvănean
Bombina bombina – izvoraş cu burtă roşie
Triturus cristatus – triton cu creastă

Speciile Bombina bombina și Triturus vulgaris ampelensis nu au fost identificate în sit. Specia Bombina bombina este posibil să se regăsescă în număr mic în sit, fiind identificate anumite habitate favorabile acesteia. Pentru specia Triturus vulgaris ampelensis se recomandă continuarea cercetărilor, nu poate fi exclusă prezența izolată a speciei în sit, deși acesta este situat la limita arealului de distribuție al acesteia.

Triturus cristatus – triton cu creastă

E o specie, cu prezență izolată, beneficiază de puține habitate favorabile în sit, atât pentru reproducere cât și pentru perioada terestră. A fost identificată doar în extremitatea estică a sitului, deși, habitate favorabile, restrânse ca și suprafață, există și în partea vestică.

Bombina variegata – izvoraş cu burtă galbenă

Larg răspândită în sit, dar și în afara acestuia, cu habitate specifice larg răspândite situate pe drumurile de exploatare sau în bălțile rămase în urma exploatării pietrișului.

Emys orbicularis orbicularis – țestoasa de apă europeană

Specie rezidentă, cu prezență izolată în sit, cu habitat favorabil situat la extremitățile din amonte ale lacurilor de acumulare și în canalele sau bălțile aflate preponderent în afara sitului.

Mamifere

Lutra lutra – vidra
Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă

Lutra lutra – vidra

Au fost identificate trei zone cu urme ale speciei și cinci zone cu habitat favorabil pentru aceasta. Malurile râului sunt puternic deranjate de activități umane. Malurile lacurilor de acumulare și a canalelor sunt betonate, ceea ce reduce posibilitatea speciei de a folosi vizuini adecvate.

Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă

Specia utilizează habitatele de pe suprafața sitului doar pentru hrănire, pentru odihnă și hibernare specia folosind clădiri sau cavități subterane din afara limitei acestuia. Specia utilizează preponderent extremitatea estică a sitului, respectiv porțiunile cu vegetație forestieră mai dezvoltată.

Habitatele de interes conservativ

– Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae);
– Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition;
– Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.;
– Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin.