1 octombrie - 31 martie, prohibiție la păstrăv!
Managementul piscicol pe care îl propunem se bazează pe educație, prevenție, pază și populări, motiv pentru care anumite zone de pescuit au un regim special (acesta fiind unul temporar, dorim să ne asigurăm că acestea ajung la un nivel populațional optim/acceptabil).
Asociației noastre i-au fost atribuite în gestiune mai multe zone de pescuit, în diferite părți ale țării. După ce am activat timp de 12 ani exclusiv în arealul Crișurilor, am ales să ne extindem activitatea în afara județului Bihor, scopul fiind acela de a putea excela în ceea ce facem.
Zonele de pescuit atribuite în baza OMADR 60/2017, în baza contractatelor nr. 68/26.07.2018 și nr. 83/11.04.2019 încheiate cu ANPA sunt, pe județe:
La nivelul județului Bihor urmează să stabilim condițiile de reciprocitate cu AJVPS Bihor, gestionarul majorității zonelor de pescuit din acest județ
Valea Iadului (administrată de RNP ROMSILVA prin DS Bihor, OS Remeți, noi fiind parteneri în gestionare) unde există următoarea zonare:
a) Izvoare-Baraj Leșu – sector cu eliberarea capturilor (CATCH&RELEASE)
b) Baraj Leșu – Pod Apuseni Wild – sector unde se permite reținerea a maxim 3 păstrăvi de peste 25 cm
c) Pod Apuseni Wild – Baraj Munteni – sector cu eliberarea capturilor (CATCH&RELEASE)
d) Baraj Munteni – confluența cu Crișul Repede – maxim 3 păstrăvi de peste 25 cm reținuți
Achitare tarif pescuit DS Bihor: magazin-online.dsoradea.ro
1. Geoagiu Superior de la izvoare – Cheile Râmeț – zonă cu eliberarea capturilor (CATCH&RELEASE)
1. Lac acumulare Pecineagu – zonă interzisă la pescuit (zone de refacere biologică)
2. Dâmbovița superioară de la baraj Pecineagu – schitul Dragoslavele – zonă unde se permite reținerea a maxim 3 păstrăvi de peste 25 cm
3. Lacul Sătic zonă unde se permite reținerea a maxim 2 păstrăvi cu dimensiunile cuprinse între 25-45 cm (ACCES ÎN BAZA UNEI CONTRIBUȚII ZILNICE DE 50 LEI)
4. Râul Târgului Superior de la izvoare – baraj Râușor – zonă cu eliberarea capturilor (CATCH&RELEASE)
5. Râul Argeşel Superior de la izvoare – comuna Valea Mare Pravăţ
6. Râul Vâlsan Mijlociu de la baraj Vâlsan – comuna Brăduleț – zonă interzisă la pescuit (zone de refacere biologică)
7. Râul Doamnei Superior de la izvoare – baraj Baciu – zonă cu eliberarea capturilor (CATCH&RELEASE)
8. Râul Bughea de la izvoare – confluența Râul Târgului
1. Lac glaciar Urlea – zonă cu eliberarea capturilor (CATCH&RELEASE)
1. Lacul glaciar Podragu Mic
2. Lacul glaciar Podrăgel
3. Lacul glaciar Doamnei
4. Lacul glaciar Avrig
1. Râul Bistriţa Aurie
a) Între Pod Bila – Pod Rotunda – zonă interzisă la pescuit (zone de refacere biologică)
b) Între Pod Rotunda confluență Pârâul Mestecăniş – Puciosu (Iacobeni) – zonă cu eliberarea capturilor (CATCH&RELEASE)
2. Valea Cârlibabei de la Izvoare – confluența cu râul Bistriţa Aurie – zonă cu eliberarea capturilor (CATCH&RELEASE)
3. Valea Ţibăului de la Pod Alexeşti – confluența cu râul Bistriţa – zonă interzisă la pescuit (zone de refacere biologică)
Recomandăm utilizarea cârligelor debarbetate simple și a minciogului în zonele cu eliberarea capturilor! De asemenea, o mână udată înaintea contactului cu peștele îi poate salva viața acestuia.
În zonele montane:
Păstrăvul și Lipanul. Ambele salmonide oferă satisfacții maxime pescarilor, lipanul fiind o specie mai atractivă la pescuit, dar în general rară în zonele piscicole unde există modificări semnificative ale mediului său natural (baraje, poluări, fragmentări etc.). Este bine reprezentat în zonele de pescuit din județul Suceava (Bistrița Aurie și afluenții săi).
Dâmbovița a primit la data de 1 noiembrie 1968 o populație inițială de 230 de lipani adulți provenind din apele Bistriței Aurii, aduși cu elicopterul. Materialului biologic a fost introdus între Cascoe și Săticul de Sus. Totodată, păstrăvi mici și zglăvoace prinse de pe râu au fost preluați de același elicopter și populați în aceeași zi în lacul Podrăgel din Munții Făgăraș (Decei 1983).
În zilele noastre lipanul mai există în Dâmbovița aval de Dragoslavele, prezența sa în zona unde a fost introdus inițial fiind momentan incertă.
Din apele Geoagiului pare să fi lipsit inițial, deși pe un curs paralel (Galda) a existat. Suplimentările din ultimii ani au dat rezultate bune, lipanii reușind să se înmulțească în Valea Geoagiului. Totuși prezența speciei este momentan incertă, o potențială problemă pentru specie putând fi reprezentantă de poluare organică/punctiformă din amonte.
Păstrăvul este prezent în aproape toate zonele de pescuit montane, fiind o specie destul de adaptabilă diverșilor factori pertubatori și relativ rezistentă.
Ar fi de amintit lostrița, prezența în trecut în majoritatea râurilor mari și bine oxigenate din România. Specia a devenit extrem de rară datorită amenajărilor hidrotehnice care i-au fragmentat habitatul și de foarte multe ori răpit apa, iar în special datorită braconajului piscicol practicat în perioada de înmulțire a impresionantului salmonid, când exemplarele mature sunt foarte vulnerabile, migrând pe afluenți având debit mai redus, iar masculul păzește ponta. Bistrița Aurie a reprezentat un râu istoric pentru lostriță, deși plutăritul a afectat enorm populațiile piscicole în perioada în care era practicat.
Specia a fost introdusă și lacul Pecineagu unde s-a și înmulțit. Din păcate amenajarea a fost golită, iar lostrițele au fost braconate inclusiv din lacul Sătic, prezența speciei fiind momentan incertă. Intenția asociației noastre este de a repopula Lacul Pecineagu cu simbolul apelor de munte din bazinul Dunării.
În materie de pescuit, se utilizează atât spinningul cât și fly-fishingul pentru capturarea salmonidelor, lipanul fiind mai receptiv la pescuitul cu muscă artificială. Pescuitul pe lacuri este atractiv la streamere, dar momelile metalice/voblerele pot aduce capturi numeroase, în funcție de priceperea pescarului și de dispoziția peștilor.
În zonele colinare și de șes
Speciile pașnice reofile: mreana, scobarul, morunașul și babușca sunt pescuite de numeroși undițari, de obicei la bologneză sau feeder. Exemplarele mari de mreană devin adesea prădătoare, iar scobarul foarte rar poate fi prins și el la spinning. Adesea cleanul poate fi capturat alături de speciile pașnice, deși el reprezintă un pește având o dietă omnivoră.
Speciile pașnice iubitoare de apă lent curgătoare: crapul, carasul, plătica, roșioara, cosacul, batca, obletele etc. se pescuiesc de regulă la pescuit staționar, cu match, feeder sau chiar bologneză. Există anumiți pescari specializați în pescuitul crapului pe râuri, având satisfacții uriașe, în urma drill-urilor cu pești sălbatici, foarte bătăioși.
Speciile prădătoare: avatul, știuca, șalăul, bibanul și somnul fac obiectul pescuitului la spinning. Cleanul se prinde și el adesea la năluci, existând numeroși pescari specializați în capturarea acestuia cu momeli artificiale. Uneori sunt utilizate și momelile naturale pentru capturarea prădătorilor (acolo unde este permis).
Aceștia sunt mai rar vizați prin pescuitul cu muscă artificială (cleanul reprezentând o excepție), principalul stil prin care sunt abordați fiind cel cu năluci artificiale. Așadar pescarii iscusiți și mereu în mișcare utiliează voblere, rotative, oscilante momeli soft, streamere sau spinner-bait-uri pentru a-i păcăli pe răpitorii apelor noastre.
Legislație
Condiții de practicare a pescuitului recreativ/sportiv
Pescuitul se practică în baza unui permis de pescuit nominal, respectând următoarele condiții:
a) în apele curgătoare și stătătoare din zona montană, cu o singură undiță cu maximum două cârlige sau cu o lansetă;
b) în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Delta Dunării, cu maximum 4 undițe sau 4 lansete cu câte două cârlige fiecare;
c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undițe, două lansete sau o țaparină, cu câte 10 cârlige fiecare;
d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;
e) în apele din zona colinară și de șes, pe Dunăre, în Delta Dunării și în apele maritime, un pescar sportiv poate reține din captură maximum 5 kg de pește/zi sau un singur pește, dacă greutatea lui depășește 5 kg;
Pescuitul lipanului este interzis tot anul (și a altor specii, vă rugăm consultați ordinele anuale de prohibiție).
Dimensiunile minime de reținere pot fi consultate aici (”aici” ar trebui scris cu altă culoare și prin apăsare să te redirecționeze către acest link: https://www.aquacrisius.ro/dimensiuni-minime/ )
Legislația aplicabilă pe malul apei, în baza principalului act normativ care reglementează pescuitul, este Ordonanța de urgență nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu modificările și completările ulterioare.
Cele mai importante și uzuale sancțiuni prevăzute de acesta:
Art. 58.
Următoarele fapte constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de pește și de alte viețuitoare acvatice vii efectuat fără permis în habitatele piscicole naturale;
b) neprezentarea permisului, licenței sau autorizației atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravențiile/infracțiunile;
c) încălcarea condițiilor prevăzute în permis, autorizație și/sau licență;
d) pescuitul recreativ/sportiv al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.
Art. 59.
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei și cu reținerea și suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizației, după caz:
a) prinderea salmonidelor cu mâna, cu unelte de pescuit comercial sau cu alte unelte de pescuit confecționate artizanal;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muște artificiale în apele salmonicole;
d) reținerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucăți/exemplare/zi, în total, din speciile de păstrăv, lipan și coregon în apele de munte sau a mai mult de 5 kg de pește/zi din zona colinară și de șes, cu excepția cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depășește 5 kg;
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu semnificație piscicolă;
f) pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, prin orice metode și mijloace, al peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibiție și în zonele de protecție;
g) pescuitul cu lanseta folosind plasă monofilament (aka parașută/mireasă).
Art. 61.
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei:
a) introducerea în habitatele piscicole naturale sau în amenajările piscicole, fără avizul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, a altor specii decât cele existente;
Art. 63.
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei:
c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existența resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale;
h) aruncarea sau depozitarea rumegușului, deșeurilor menajere și zootehnice și a oricăror materii și materiale, produse și substanțe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălților și amenajărilor piscicole;
i) pescuitul lostriței;
j) prinderea peștelui cu unelte de plasă și cu pripoane în râurile și în lacurile din zona de munte, precum și în râurile colinare și de șes, cu excepția Dunării și Prutului;
m) circulația autovehiculelor de orice tip și transportul cu orice mijloace al buștenilor prin albia minoră a râurilor și pâraielor din zona de munte.
Art. 64.
Următoarele fapte constituie infracțiuni și se sancționează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 și 3 ani:
b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiție, și distrugerea icrelor embrionate de pește în zonele de reproducere naturală;
e) reducerea debitului și a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;
m) producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament.
Art. 65.
(1) Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani și interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între 1 și 3 ani:
a) pescuitul electric, deținerea aparatelor și dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice de orice fel, precum și folosirea armelor de foc în scopul omorârii peștilor sau altor viețuitoare acvatice;
(2) Tentativa se pedepsește
Art. 66. –
(1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării uneltele și ambarcațiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc și orice alte bunuri care au fost folosite la săvârșirea infracțiunilor.
(2) Bunurile rezultate din săvârșirea infracțiunilor și contravențiilor, constând în pește, icre, alte viețuitoare și produse acvatice, sunt supuse confiscării.
(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) și (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condițiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.