Nevertebrate
Unio crassus – scoica mică de râu. Specie cu abundență foarte ridicată în sit, distribuită relativ uniform pe toată lungimea sitului și mai rar în bălțile și brațele moarte din apropiere.
De altfel aria protejată Crișul Negru a fost desemnată pentru conservarea speciei Unio crassus, care prezintă aici populaţie stabile, cu număr mare de indivizi. Structura pe clase de vârstă şi pe sexe a populaţiei de Unio crassus indică şanse certe de menţinere în viitor, cu condiţia păstrării stării ecologice la parametri apropiaţi celor actuali.
Pești
1. Barbus meridionalis – mreana vânătă/moioaga
2. Gobio kessleri – porcușorul de nisip
3. Rhodeus sericeus amarus – boarță
4. Zingel zingel – pietrar
5. Gobio uranoscopus – porcușorul de vad
6. Gymnocephalus baloni – ghiborț de râu
7. Cobitis taenia – zvârluga
8. Gymnocephalus schraetzer – răspăr
9. Sabanejewia aurata – dunăriță
10. Zingel streber – fusar
11. Leuciscus aspius – avat
12. Gobio albipinnatus – porcușorul de șes
13. Misgurnus fossilis -ţipar
Cercetările desfășurate în teren au infirmat prezența speciei țipar – Misgurnus fossilis. Totuși, specia este posibil să habiteze în sit. De asemenea, s-a constatat că în locul speciei Gobio albipinnatus, menționată în formularul standard, în aria protejată este prezentă specia Romanogobio vladykovi – porcușorul de șes.
Barbus meridionalis – mreana vânătă/moioaga
Specia este defapt Barbus carpathicus (regăsită în întreg bazinul Tisei) și este întâlnită în partea superioară a sitului, preferând zonele cu curs rapid și apă cu un conținut ridicat în oxigen dizolvat.
Gobio kessleri – porcușorul de nisip
Specie denumită corect Romanogobio kesslerii, larg răspândită în sit. Specia este larg răspândită în sit, apare atât în ape caracteristice cu curent mediu-puternic și adâncime relativ redusă, cât și în zone cu sedimente stabile.
Rhodeus sericeus amarus – boarță
Specie larg răspândită în sit, habitează în condiții foarte bune, fiind cea mai abundentă specie de interes comunitar de pești prezentă în aria protejată. Pescarii bihoreni îi spun ”piller”.
Zingel zingel – pietrar
Prezentă în special în sectorul mijlociu (Râpa – Talpoș) cu debit și substrat adecvat. Absența lui din sectoarele relativ antropizate ale râului (în principal zona Ginta) este perfect justificabilă, specia fiind foarte sensibilă la îndiguiri, regularizări și poluare.
Gobio uranoscopus – porcușorul de vad
Specie cu prezență izolată în sit, denumită corect Romanogobio uranoscopus. Specia a fost întâlnită rar, până în raza localității Ginta. Mai în aval nu a fost identificată. Condițiile de habitare disponibile în sit sunt inadecvate speciei.
Gymnocephalus baloni – ghiborț de râu
Specie cu prezență marginală în sit, întâlnită doar în sectorul din aval al sitului, aproape de granița cu Ungaria. Totuși, populația este relativ bine reprezentată. S-a putut observa o corelație între sectoarele cu pietre pentru protecția malurilor și prezența speciei. În amonte de Iermata Neagră specia nu a fost identificată.
Cobitis taenia – zvârlugă
Este denumită corect Cobitis elongatoides, cu prezență izolată în sit, întâlnită în special în sectoare cu viteză de curgere lentă. Nu a fost identificată amonte de Ginta, substratul preponderent pietros nu îi este favorabil habitării. În sectoarele inferioare, cu substrat nisipos specia a fost identificată mult mai des.
Gymnocephalus schraetzer – răspăr
Este întâlnit foarte rar, exclusiv în sectorul inferior al sitului. Preferă ecosistemele acvatice reofile, populând apele lin curgătoare din zonele de șes sau chiar colinare, cu facies nisipos, argilos sau pietros.
Sabanejewia aurata – dunăriță
Specie relativ abundentă în sit. Prezentă în special în sectoare cu curent mediu sau lent, adâncime relativ redusă, aproximativ 1m, și vegetație acvatică abundentă. Sectorul superior al sitului prezintă condiții pațial inadecvate habitării speciei – repezișuri, substrat bolovănos, curent rapid. Prezentă în special în sectoare cu curent mediu sau lent, adâncime relativ redusă, circa 1m, și vegetație acvatică abundentă. În sectoarele cu substrat exclusiv nisipos specia nu a fost semnificativ mai abundentă comparativ cu sectoarele cu substrat mixt, format din prundiș și nisip. Specia preponderent identificată în aria protejată este Sabanejewia balcanica, fiind semnalată prezența rară a unor exemplare de Sabanejewia bulgarica.
Zingel streber – fusar
Specie relativ abundentă în sit. Prezentă în special în sectorul mijlociu, Ginta-Talpoș, cu debit și substrat adecvat. A fost identificată pe raza localității Talpoș, între Batăr și Talpoș fiind o populație relativ numeroasă. Cursul mai lent al râului în sectorul inferior justifică prezența rară aspeciei.
Leuciscus aspius – avat
Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Prezentă în aval de Ginta, unde pragul de beton de pe raza localității reprezintă un punct de fragmentare a habitatului speciei, imposibil de traversat în amonte. Au fost identificați numeroși juvenili aparținând Leuciscus aspius, semn că populația prezintă diferite clase de vârstă. Fiind o specie sensibilă la zgomot, prin prezența elementelor străine în habitatul său o face relativ dificil de capturat prin pescuit științific.
Gobio albipinnatus vladykovi – porcușorul de șes
Specia are denumirea corectă Romanogobio vladykovi și este relativ abundentă în sit, în toate sectoarele râului. A fost identificată atât în partea superioară a ariei protejate, în cel mai din amonte punct studiat, cât și în partea inferioară a sitului, la cel mai din aval sector studiat. În sectoarele inferioare specia este mai abundentă, fapt perfect explicabil prin preferința față de sistemele acvatice reofile având un curs mai lent. Între Râpa și Tinca a fost identificată o populație numeroasă.
Amfibieni și reptile
1. Triturus cristatus – triton cu creastă
2. Bombina variegata – izvoraş cu burta galbenă
3. Emys orbicularis orbicularis – țestoasa de apă europeană
4. Triturus dobrogicus – triton cu creastă dunărean
5. Bombina bombina – izvoraș cu burtă roșie
Triturus cristatus – triton cu creastă
Specia nu a fost identificată pe suprafața sitului în anul 2015, dar nu se exclude prezența acesteia. Două populații au fost identificate la distanțe cuprinse între 300 și 700 m de limită. Specia beneficiază de puține habitate favorabile pe suprafața ariei protejate. Trebuie menționat însă faptul că habitatele de reproducere identificate se află foarte aproape de limita sitului sau chiar în afara acestuia.
Bombina variegata – izvoraș cu burta galbenă
Specie cu prezență marginală în sit, acesta aflându-se la limita arealului speciei. Habitatele favorabile, precum și exemplarele identificate, se regăsesc preponderent în extrema estică a sitului.
Emys orbicularis orbicularis – țestoasă de apă europeană
Specie larg răspândită în sit, deține habitat favorabil în malurile bogate în vegetație ale porțiunilor cu curgere lină a râului și în canalele și bălțile din sit și din apropierea acestuia.
Triturus dobrogicus – triton cu creastă dunărean
Specie identificată doar în afara limitelor sitului, în general în bălțile și canalele de irigație situate în imediata vecinătate a acestuia.
Bombina bombina – izvoraș cu burta roșie
Se regăsește în număr redus pe suprafața sitului datorită arealului marginal al acesteia. A fost identificată în general în bălți și canale de irigație din proximitatea sitului, dar situate totuși în afara limitelor acestuia.
Păsări
Cu toate că nu apar în formularul standard al ariei protejate, în sit există vidre (Lutra lutra), iar numeroase păsări se refugiază aici: stârci cenușii (Ardea cinerea), egrete mici (Egretta garzetta), egrete mari (Ardea alba), pescăraș albastru (Alcedo atthis) și alte păsări preponderent acvatice.
Mamifere
Myotis dasycneme – liliacul de iaz. Specie relativ comună în sit. Vara poate fi găsit aproape exclusiv la altitudini mici, în zona de șes, dar în perioada de hibernare apare și în zona montană. Vânează în general peste suprafețe de apă calmă, râuri, canale late, lacuri, iazuri. Are un zbor rapid, iar deasupra apei zboară la o înălțime mai mare decât liliacul de apă. Mai rar poate fi observat vânând deasupra pajiștilor sau la marginea pădurilor.
Habitatele de interes conservativ
Sunt Zăvoaiele cu salcie (Salix alba) şi plop alb (Populus alba), care ocupă aproximativ 100 de hectare în aria protejată, râul fiind însoțit pe aproape întregul său curs de acest habitat.
