Ajunși la canton, facem o curbă de 90 de grade la dreapta și începem o urcare ușoară de aproximativ 300 de metri până la prima intersecție cu un drum forestier pietruit unde vom face stânga. Continuăm drumul pietruit pe o distanță de aproximativ 1km până vom da de o zonă cu tăieri pe partea dreaptă a drumului. Chiar la începutul acestei zone facem dreapta pe drumul forestier de pământ și urmăm cursul drumului care va face destul de repede stânga peste zona cu tăieri și va intra în pădure
Pădurea în zonă este una de tei, având copaci nu foarte bătrâni și cu o mireasmă superbă în perioada primăverii când copacii sunt înfloriți. Șansele sunt mari să întâlnim căprioare sau chiar cerbi pe tot parcursul anului.
Continuăm pe drumul forestier într-o ușoară urcare continuă până vom observa pe copaci săgețile din lemn care ne vor arăta direcția corectă. Drumul forestier continuă șerpuit într-o urcare în general ușoară, cu scurte porțiuni mai abrupte, iar mai spre finalul urcării vom face o curbă de 90 de grade la stânga (tot în urcare). La capătul acestei ultime porțiuni de urcare vom coti 90 de grade la dreapta, și vom ajunge practic pe o zonă plată. Aici drumul se bifurcă mergând drept înainte (cu o foarte ușoară urcare) sau la stânga, unde va începe o coborâre cu o curbă lungă la dreapta. Trebuie să urmăm drumul din stânga, în coborâre, pană când, tot pe partea stângă, vom vedea o baltă relativ mare, un loc preferat de scaldă al mistreților din zonă. Pe aceștia probabil nu îi vom surprinde în timpul zilei, deci nu trebuie să ne facem griji. Imediat după această „mlaștină” urmează o curbă abruptă spre stânga (ac de păr) de unde vom continua cu o coborâre ușoară, dar lungă, de aproximativ 1,5-2km. Urmăm drumul cel mai circulat până vom da din nou de drumul forestier pietruit. La ieșirea pe acest drum, dacă facem stânga, ajungem înapoi în punctul de pornire, dar noi vom face dreapta și vom continua pe acest drum pe o distanță de aproximativ 500m, iar la prima curbă lungă de 90 grade spre stânga vom ieși pe partea dreaptă de pe drumul forestier pietruit, pe sub un copac căzut și vom intra pe o potecă prin pădure. Ținem această potecă care la început e plată dar în scurt timp va intra pe o urcare ușor abruptă unde probabil vom împinge bicicletele pe o distanta de 100m, iar apoi vom continua șerpuit pe drumul forestier, într-o continuă urcare ușoară. Nu vă speriați de aceste urcări, traseul e unul scurt, în consecință nici cei mai puțin pregătiți nu vor avea probleme în parcurgerea traseului.
La capătul acestei urcări vom zări marginea pădurii și, urmând drumul forestier, vom ieși din pădure pe o pășune cu o priveliște frumoasă. Imediat ce am ieșit din pădure vom face dreapta și urcăm pe la marginea pădurii până când ne permite drumul, care va și intra înapoi în pădure pe partea dreaptă. Imediat ce am intrat în pădure, facem stânga și continuăm urcarea ușor șerpuită pe un drum forestier mai puțin folosit, până acesta se transformă într-o potecă mai îngustă și, ieșind spre stânga din pădure, se transformă într-o potecă prin zona de tufăriș. Intrarea în zona de tufe este vizibilă din pădure, dacă sunteți atenți nu aveți cum să dați greș. Efortul vă va fi răsplătit în curând. Această potecă prin tufăriș, scurtă de aproximativ 100m, ne va scoate pe dealul Şomleului și vom avea parte de o priveliște superbă înspre munții Apuseni, pe partea stângă cum am ieșit dintre tufe. Cu puțin noroc și un aer curat, vom vedea munții, inclusiv Vârful Bihorul, cel mai înalt din Apuseni
De aici urcarea continuă încă 100m și vom ajunge în cel mai înalt punct din zonă, pe dealul Şomleului. Poteca va continua de-a lungul tufărișului care se va afla pe partea dreaptă și vom face o curbă lungă spre dreapta pe vârful dealului, cu o continuă priveliște superbă asupra satului Betfia, apoi a Băilor Felix, iar la final vederea continuă spre Oradea. Traseul va continua din nou pe un drum mai larg, mult mai vizibil, cu o coborâre la început ușoară dar cu secțiuni scurte relativ periculoase, unde recomandăm celor neexperimentați să coboare pe lângă biciclete.
Drumul forestier coboară cu o lungă curbură spre stânga, unde vom găsi Avenul Betfia. O peșteră verticală adâncă de peste 80m locuită de o specie rară de lilieci. Mai multe detalii despre fauna din zonă găsim pe afișele expuse în vecinătatea avenului. După vizitarea avenului, traseul se întoarce pe lângă dealul Şomleului și continuă drept înainte, peste pășune, înspre direcția din care am venit, cu destinația pădurii de stejar din direcția orașului Oradea. Intrarea în pădure continuă pe un drum forestier drept înainte, care duce la cantonul silvic pe lângă care am trecut în urcare. Coborârea este una lungă și la început abruptă, viteza putând să crească considerabil, așa că recomandăm multă prudență și biciclete echipate cu frâne puternice.
Traseul nostru face o cotitură la stânga (înainte de coborârea abruptă spre canton), urmând traseele de bicicletă marcate. Aceste trasee marcate vor șerpui prin pădure până jos la drumul forestier care duce înapoi în stațiunea Băile 1 Mai. Potecile se bifurcă în multe locuri dar toate duc spre stațiune și spre marginea pădurii, în consecință va fi dificil să ne rătăcim dacă le urmărim cu atenție și păstrăm potecile cele mai uzate. Vă rugăm să fiți precauți pe aceste secțiuni de coborâre unde veți intra într-o zonă de pădure foarte tânără și deasă.
Traseul se termină cu ieșirea pe drumul pietruit care face legătura dintre stațiune și cantonul silvic, parcurs chiar la începutul acestei ture.

Chiar înainte de capătul pădurii care se întinde pe partea dreaptă, vom coti la stânga pe un drum pietruit aflat în coborâre ușoară, printre case. La început acest drum va înainte paralel cu pârâul Hidișel, aflat în stânga, iar în dreapta vom avea fostele livezi din zonă din care au mai rămas doar terasele pe care erau plantați pomii fructiferi.
La un moment dat drumul face o curbă la dreapta pe o vale pitorească, iar pe stânga vom avea o pădurice. Urcarea duce șerpuit spre satul Cordău, prin vechea livadă de stat, cu câteva priveliști de ambele părți. După ce intrăm în sat, facem a doua la dreapta și vom ajunge la Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, situată într-o intersecție mai mare. De aici continuăm înainte pe drumul comunal asfaltat DC64, iar la ieșirea dintre case vom avea o priveliște largă asupra orașului Oradea pe dreapta și pădurile din zonă pe partea stângă.
După aproximativ 2km veți trece peste fosta cale ferată (nefolosită și poate greu de observat), iar imediat după aceasta faceți stânga pe un drum de pământ, unde aveți o secțiune de coborâre scurtă dar distractivă cu o vedere frumoasă spre vale. După coborâre va începe o urcare ușoară pe drumul de pământ ținând ușor stânga, până în vârful dealului, unde veți face o curba de 90 de grade la dreapta, spre pădure, pe un drum forestier mixt de piatră și pământ. Traversați Pădurea Apateu și continuați tot înainte pe pășune pentru aproximativ 500m, fără să coborâți în vale, și veți ajunge într un punct de belvedere superb asupra lacului Șauaieu și pădurilor din jurul acestuia. În zonă e posibil să întâlniți turme de oi, fiind câteva stâne în apropiere, deci vă recomandăm viteză redusă în cazul în care apar câini. Puteți scăpa ușor de ei cu o atitudine prietenoasă și câteva fluierături. În general și ciobanii turmelor sunt în apropiere.
După punctul de belvedere, ne întoarcem spre DC64 până la intrarea în satul Apateu și chiar la intrare în sat înaintăm pe drumul pietruit de la marginea pădurii care se află în dreapta noastră, până drumul face o intrare în pădure (tot pe dreapta), după care o mică cotitură spre stânga va deschide privirea spre drumul forestier ce ne va duce drept înainte, vizibil pe distantă mare, până la ieșirea din pădure. Această linie dreaptă are o lungime de 1 – 1,5 km.
Pădurea se continuă pe partea dreaptă dar drumul va înainta pe marginea ei. Dacă în pădure drumul a fost unul forestier și ușor de circulat, de la ieșire va fi mai înverzit și necirculat, urmele nemaifiind atât de clare. Ținem doar marginea pădurii și nu vom da greș
În momentul în care pădurea se termină, pe dreapta în fața vom găsi fostul Poligon de Tragere al armatei pe care îl vom ocoli prin dreapta, pe pășune, pe lângă o veche fântână cu cumpănă spre direcția satului Cihei.
Înainte de intrarea în sat, undeva la mijlocul pășunii, pe partea dreaptă, vom găsi un drum de piatră cu câteva case pe partea stânga. Urmăm acest drum pe o ușoară coborâre, iar la capăt facem dreapta și ocolim complet satul mergând pe drumul paralel cu aceste case până la colțul pădurii Băile Felix. Chiar pe colțul pădurii vom găsi o intrare spre dreapta. După această intrare putem face o plimbare practic în orice direcție, iar pentru a ajunge înapoi în stațiunea Băile Felix va trebui să ținem oricare potecă din pădure spre partea stângă și vom ajunge ori la drumul european E79, ori direct în stațiunea Băile Felix, pădurea având o suprafață mică.

Chiar înainte de capătul pădurii care se întinde pe partea dreaptă, vom coti la stânga pe un drum pietruit aflat în coborâre ușoară, printre case. La început acest drum va înainte paralel cu pârâul Hidișel, aflat în stânga, iar în dreapta vom avea fostele livezi din zonă din care au mai rămas doar terasele pe care erau plantați pomii fructiferi.
La un moment dat drumul face o curbă la dreapta pe o vale pitorească, iar pe stânga vom avea o pădurice. Urcarea duce șerpuit spre satul Cordău, prin vechea livadă de stat, cu câteva priveliști de ambele părți. După ce intrăm în sat, facem a doua la dreapta și vom ajunge la Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, situată într-o intersecție mai mare. De aici continuăm înainte pe drumul comunal asfaltat DC64, iar la ieșirea dintre case vom avea o priveliște largă asupra orașului Oradea pe dreapta și pădurile din zonă pe partea stângă.
După aproximativ 2km vom trece peste fosta cale ferată (nefolosită și poate greu de observat), iar imediat după aceasta facem stânga pe un drum de pământ, unde avem o secțiune de coborâre scurtă dar distractivă cu o vedere frumoasă spre vale. După coborâre va începe o urcare ușoară pe drumul de pământ ținând ușor stânga, până în vârful dealului, unde vom face o curba de 90 de grade la dreapta, spre pădure, pe un drum forestier mixt de piatră și pământ. Traversăm Pădurea Apateu și continuăm tot înainte pe pășune pentru aproximativ 500m, fără să coborâm în vale, și vom ajunge într-un punct de belvedere superb asupra lacului Șauaieu și pădurilor din jurul acestuia. În zonă e posibil să întâlnim turme de oi, fiind câteva stâne în apropiere, deci vă recomandăm viteză redusă în cazul în care apar câini. Puteți scăpa ușor de ei cu o atitudine prietenoasă și câteva fluierături. În general și ciobanii turmelor sunt în apropiere.
Din punctul de belvedere urmează să coborâți până lângă lacul Șauaieu, unde veți urma malul stâng, prin pădure, unde veți observa o potecă nu foarte circulată. Nu după mult timp veți ieși din pădure, iar drumul va continua pe la marginea pădurii, continuând să faceți înconjurul lacului fără să vă îndepărtați prea tare de acesta.
Ajunși în dreptul barajului, veți coborî pe drumul pietruit care duce spre satul Șauaieu. Intrați pe drumul asfaltat și faceți dreapta pe acesta și urmați-l până în satul Păușa, unde veți coti pe primul drum la dreapta, veți ieși din sat și veți urma drumul agricol ce are mai multe viraje până în satul Chișirid, cu mențiunea că anumite sectoare pot fi mai înierbate și mai greu de observat.
La intrare în Chișirid facem a doua la dreapta, până la marginea pădurii, unde facem stânga pe strada chiar lipită de pădure. La capătul acestei străzi vom observa colțul pădurii pe partea dreaptă și un drum pietruit ce va duce până la aceasta. Trecem ușor pe lângă pădure (pe stânga), iar după 15- 20m observăm o intrare în pădure pe dreapta. Intrăm în pădure și o luăm pe primul drum forestier spre stânga până la ieșirea din pădure, unde vom continua spre dreapta, pe la lizieră până în momentul în care ajungem din nou pe pășunea satului Apateu, cu punctul de belvedere de unde am coborât spre lac. Intrăm în sat și mergem spre ieșirea dinspre est a acestuia (ținem dreapta), unde virăm la stânga și înaintăm pe drumul pietruit de pe marginea pădurii care se află în dreapta noastră, până drumul face o intrare în pădure (tot pe dreapta), după care o mică cotitură spre stânga va deschide privirea spre drumul forestier ce ne va duce drept înainte, vizibil pe distanță mare, până la ieșirea din aceasta. Această linie dreaptă are o lungime de 1 – 1,5 km.
Pădurea se continuă pe partea dreaptă dar drumul va înainta pe marginea ei. Dacă în pădure drumul a fost unul forestier și ușor de circulat, de la ieșire va fi mai înverzit și necirculat, urmele nemaifiind atât de clare. Țineți doar marginea pădurii și nu veți da greș.
În momentul în care pădurea se termină, pe dreapta în fața vom găsi fostul Poligon de Tragere al armatei pe care îl vom ocoli prin dreapta, pe pășune, pe lângă o veche fântână cu cumpănă spre direcția satului Cihei.
Înainte de intrarea în sat, undeva la mijlocul pășunii, pe partea dreaptă, vom găsi un drum de piatră cu câteva case pe partea stânga. Urmăm acest drum pe o ușoară coborâre, iar la capăt facem dreapta și ocolim complet satul mergând pe drumul paralel cu aceste case până la colțul pădurii Băile Felix. Chiar pe colțul pădurii vom găsi o intrare spre dreapta. După această intrare putem face o plimbare practic în orice direcție, iar pentru a ajunge înapoi în stațiunea Băile Felix va trebui să ținem oricare potecă din pădure spre partea stângă și vom ajunge ori la drumul european E79, ori direct în stațiunea Băile Felix, pădurea având o suprafață mică.

Continuăm înainte pe str. Depozitului, str. Peței, str. Căii Ferate, pe lângă Gara Velența (Oradea Est), până în str. Clujului. Intrând pe str. Clujului facem prima la dreapta, trecem pe lângă o benzinărie Lukoil, apoi pe sub podul CFR, iar la primul sens giratoriu facem stânga peste podul Mareșal Constantin Prezan. După pod facem prima la stânga, pe str. Făcliei, apoi continuăm drept înainte pe str. Ecaterina Teodoroiu. În partea stânga vom avea o privire de ansamblu asupra Aquapark Nymphaea, iar în dreapta vom trece pe lângă dealul Ciuperca. Aici vă recomandăm să mergeți pe partea stângă a drumului, pe trotuar, drumul fiind foarte îngust și circulat. La primul semafor, înainte de viaduct, vom trece strada și intrăm pe strada din partea dreapta a drumului după care facem imediat stânga și apoi dreapta, ajungând astfel pe str. Gheorghe Doja. Aceasta este o stradă foarte lungă și aici veți începe o urcare lentă și solicitantă până pe creasta dealului, în Pădurea Săldăbagiu de Munte. Pe toată durata acestei urcări vă puteți bucura de un peisaj superb pe ambele părți ale drumului, cu vederi asupra orașului și a multor localități din jurul orașului Oradea.
După intrarea în pădure continuăm înainte pe drumul forestier pietruit până vom găsi o filigorie (foișor) și facem imediat stânga pe lângă aceasta și continuăm drumul pentru încă 2-3km prin pădure, până când găsim într-o intersecție mai mare un drum forestier pe partea dreaptă ce urcă puțin la început, iar ca punct de reper vom vedea aici câteva țevi destul de groase înfipte în pământ și în special o țeavă lungă, vopsită galben. Toate acestea pe dreapta, după cum am amintit. Pădurea este locuită de un număr mare de animale sălbatice precum mistrețul sau căprioarele, dar și o diversitate mare de păsări.
Drumul pe care am intrat la dreapta ne va scoate repede din pădure, pe o coborâre scurtă, în direcția satului Husasău de Criș. La ieșirea din pădure vom avea un punct de belvedere frumos asupra văii Crișului Repede, cu satele din zonă, Fughiu, Oșorhei și Alparea. În partea dreaptă vom observa un deal mai proeminent, pe nume dealul Șomleului, punct în care vom ajunge pe parcursul acestui traseu. După coborâre, vom intra în satul Husasău și facem prima la dreapta pe drumul principal din sat, pe direcția localității Fughiu. Traseul recomandat nu urmează drumul de legătură între cele două sate, ci merge tot înainte, pe un drum agricol de pământ, lăsând în dreapta drumul asfaltat, până ce ajungem la canalul de colectare al Crișului Repede. În cazul în care pierdem drumul agricol, ne putem întoarce la drumul asfaltat, virăm la stânga și continuăm până în satul Fughiu.
Trecând podurile peste Crișul Repede (cel peste canal și peste vechea albie a râului), continuăm drept înainte traversând satul, până ajungem la drumul european E60. Intrăm în sensul giratoriu și ieșim la a doua ieșire (în direcția Cluj), iar după 10 metri de sens intrăm pe un drum aflat pe partea dreaptă ca să scăpăm cât de repede de circulația intensă. Continuăm pe drumul pietruit și la prima intersecție ținem stânga mergând înainte, paralel cu calea ferată, până ce drumul o traversează. Trecând calea ferată, observăm că drumul ne duce înainte către o mică pădure, iar în partea stânga a drumului observăm un traseu cu obstacole pentru atelajele de cai. Drumul pietruit face stânga pe lângă pădure și în scurt timp face un viraj la dreapta în pădure. Aici continuăm pe drumul cel mai circulat drept înainte, pe partea stânga vom vedea un canton silvic apărat de niște câini care au devenit foarte prietenoși după câteva fluierături.
Drumul prin mica pădure de foioase ne va scoate până pe drumul asfaltat DJ767E, unde facem stânga. După aproximativ 800m vom întâlni un drum de pământ pe partea dreaptă care se îndreaptă spre pădurea aflată deja în apropiere. De aici nu avem altceva de făcut decât să ținem drumul forestier ușor șerpuit ce traversează complet pădurea în linie dreaptă până la marginea satului Felcheriu. La ieșirea din pădure vom observa pe partea dreaptă satul Felcheriu. Facem dreapta și urmăm pentru scurt timp drumul ce merge pe lângă pădure, apoi lăsăm pădurea în dreapta și continuăm direct spre sat. Drumul la început va fi de pământ și iarba, pe urmă transformându-se într unul de piatră până la intrarea în sat. Odată ajunși în sat, facem dreapta pe drumul principal, trecem pe lângă biserica ortodoxă, cotim prima la dreapta și ieșim din localitate. La jumătate de kilometru de la ultima casă virăm la stânga pe primul drum pietruit.
După o scurtă urcare pe drumul de piatră, pe partea stângă dăm de o mică stână de oi, unde șansele sunt mari să găsim câțiva câini. La fel ca și în cazul anterior recomandăm o viteză redusă și o atitudine prietenoasă față de prietenii noștri patrupezi. Drumul de piatră ne va duce spre pădurea Șomleului și va continua prin pădure până la Cantonul Silvic Băile 1 Mai. Ca să nu pierdem cantonul, după o distanță destul de lungă de aproximativ 3-4km, vom observa pe partea stângă două toalete ecologice. În acest punct, dacă ne uităm spre dreapta, putem observa cantonul. De aici continuăm pe drumul forestier până în stațiunea Băile 1 Mai iar pe urmă continuăm pe drumul asfaltat până în satul Sânmartin, unde în scurt timp vom ajunge la punctul de pornire.

Drumul pietruit se va transforma într-unul de pământ și în câteva sute de metri va urma o coborâre către drumul asfaltat DC59 pe direcția satului Betfia. Continuăm drumul prin sat până la prima urcare abrupta după care vom merge drept înainte către micul deal stâncos din față, dealul Șomleului. În scurt timp asfaltul se va termina și chiar la capătul acestuia facem dreapta peste pășune pe drumul de pământ cel mai circulat, ocolind dealul prin partea dreaptă. Vom ține acest drum de pământ până când vom ajunge pe liziera pădurii și continuăm drumul până acesta ne va duce în pădure. Aici vom observa mai multe drumuri forestiere iar noi vom ține drumul cel mai din dreapta care va continua drept înainte prin pădure, până când aceasta se va împarți în două, pe stânga având pădure bătrână iar pe dreapta o pădure tânără de foioase. Drumul va continua înainte printre cele două, iar în momentul în care pădurea tânără din dreapta se termină, vom căuta prima ieșire din pădure, liziera observându-se pe partea stângă.
Ieșim din pădure și ținem liziera pe partea dreaptă pe drumul de pământ până ne va scoate spre satul Sântelec, pe culmea dealului. Vom intra în sat prin „Pasul Sântelec”, pe drumul asfaltat și, după o distantă scurtă de 100m, ieșim pe primul drum spre stânga și ținem drumul de piatră ce ne va duce pe o lungă coborâre spre capătul satului, trecând pe lângă niște case de rromi situate pe partea stânga a drumului. La un moment dat drumul va face o curba spre stânga și aici noi vom ieși pe partea dreaptă spre o vale și urmăm drumul abia vizibil de-a lungul ei. În fața noastră sus pe deal deja vom zări satul Tășad, direcția în care mergem.
După intrarea în localitate, vom ține stânga pe drumul asfaltat DJ767B, până după Biserica Ortodoxă Tășad, iar la următoarea intersecție facem dreapta spre capătul satului, unde drumul se bifurcă din nou dar noi ținem tot dreapta. La capătul satului nu vom continua drumul de piatră ci urcăm imediat spre stânga pe drumul de pământ până pe vârful dealului, pe pășune. Punctul de belvedere de aici este unul superb și cu puțin noroc avem șanse să vedem clar Apusenii.
De aici începe o mică aventură spre găsirea peșterii de la Stracoș (dacă nu doriți să vă aventurați prin pădure, puteți urma drumul comunal clar ce leagă cele două localități), nefiind un drum clar până lângă aceasta. În schimb putem să vă asigurăm că punctul alocat pe harta Google este unul exact. Noi am continuat drumul pe coama dealului, ca punct de reper fiind terenul de fotbal de pe pășune, situat în dreapta. Intrați în pădure,trebuie să ținem dreapta de fiecare dată. Dacă pierdem urma potecii, trebuie să continuăm înainte (direcția S-SE) până dăm de un drum forestier nefolosit. De aici, cu ajutorul Google Maps, nu a fost dificil să găsim locația peșterii Stracoș. Vă recomandăm vizitarea acesteia chiar dacă necesită puțin efort și se poate lăsa chiar și cu câteva zgârieturi de la tufele de zmeura. Vă atenționăm doar că bicicleta nu se poate duce până la gura peșterii, accesul fiind foarte dificil pe ultima porțiune abruptă.
Întorși lângă biciclete continuăm pe drumul forestier drept înainte, vârful dealului fiind în partea noastră stângă. În scurt timp vom ieși în niște poienițe și de-aici nu e greu de ajuns până jos în vale unde găsim pârâul Stracoș, ăe care-l vom urma până în satul Stracoș.
Urmăm DJ190 până în satul Drăgești unde vom urca până la drumul european E79. Chiar la intrarea în drum vom observa o trecere de pietoni si cu puțin în urma acesteia, pe sensul opus, o străduță pietruită ce face stânga. Ca punct de reper, se vor observa 4 antene de telefonie mobilă în dreapta, iar scopul nostru e să trecem pe lângă acestea. Acest drum de pe pășune ne va duce pe coama dealului spre dreapta, cu o coborâre scurtă până pe drumul pietruit ce ne conduce pe o lungă coborâre, presărată cu scurte urcări, în satul Dicănești. La intrarea în sat vom vira la dreapta pe drumul asfaltat DC192A și vom coti la stânga pe a doua stradă după biserica ortodoxă, în direcția satului Calea Mare. Coborâm drumul pietruit care va face o curbă lungă spre dreapta și vom face prima ieșire spre stânga, pe pășune, de unde vom urca pe marginea tufărișului până pe coama dealului. Drumul va face o cotitură lungă spre stânga dar în clipa în care observăm pe coama dealului următorul drum, îl vom lua pe acesta spre dreapta. De aici ar trebui să avem un punct superb de belvedere în toate direcțiile și putem observa în stânga noastră localitatea Calea Mare iar în dreapta satul Dicănești. În fața noastră la o distanta de aproximativ 2 km putem observa pădurea. Aceasta va fi direcția pe care înaintăm, folosind drumul cel mai circulat care continuă la început pe coama dealului, iar pe urmă printre terenurile agricole, pe curba de nivel. Înainte de pădure drumul va face o curbă lungă spre stânga și în scurt timp va apărea drumul reprezentat pe hartă ca și drumul DC189.
Ajunși aici, facem dreapta spre pădure, și chiar la intrare în pădure facem stânga și ținem drumul pe la liziera pădurii până în localitatea Calea Mare, unde facem dreapta pe drumul asfaltat până ajungem la drumul principal, DJ768. Virăm iar la dreapta, pe direcția Oradea, pentru aproximativ 800m, după care facem stânga pe direcția satului Mierlău, pe drumul DJ795A. Drumul va intra în localitate și în scurt timp va face o curbă de 90 la dreapta, apoi după abia 50-100m vom face iar dreapta și vom trece calea ferată. Continuăm acest drum prin spatele fostei gări pe drumul pietruit, până când va intra în pădure. Ținem acest drum până dăm din nou de o trecere peste calea ferată. Nu mai trecem calea ferată, vom intra în pădure spre dreapta și urmărim drumul forestier cel mai din stânga, care practic continuă să meargă pe lângă calea ferată. La un moment dat acest drum face dreapta în pădure și ne duce pe lângă un stejar foarte bătrân, greu de omis. După stejar ținem stânga și urmărim cel mai folosit drum forestier până când acesta ne va scoate din pădure pe pășunea satului Hidișel. Înaintăm pe lângă tufărișul din stânga noastră, iar drumul ne va duce din nou in pădure. Folosiți drumurile forestiere care fac stânga în pădure și acestea va vor duce sigur către localitatea Cordău. Nu coborâți dealul pe partea dreaptă, altfel riscați să ajungeți la drumul E79. Drumul nu este unul greșit dar va fi sigur extrem de circulat. Urmează să ieșiți din pădure în satul Cordău și continuați pe drumul asfaltat până în stațiunea Băile Felix. După o lungă coborâre pe drumul asfaltat, pe partea dreaptă veți găsi hotelul President și, intrând în incinta acestuia din stânga, veți găsi un drum de piatră prin pădurea din spatele hotelului.
Drumul va scoate exact în stațiune în fața hotelului Internațional.